Cosul este gol | Autentificare

Sensul artei

Articol publicat Luni, 23 Noiembrie 2009, la ora 19:28

Cuvantul arta are mai multe sensuri, el provine din latinescul ars care inseamna "indemanare".  Prin definitie, termenul de "arta"  poate fi aplicat multor discipline, cum ar fi muzica, dansul sau teatrul. In ultimii ani, arta a fost considerata din ce in ce mai mult drept o investitie financiara sau un statut social, dar dincolo de valoarea materiala pe care o poate dobandi, arta exista si capata semnificatie ca o transpunere a ideilor si a sentimentelor in forma vizuala.

Arta vizuala are nevoie de un suport fizic. Pentru a putea fi considerata arta, aceasta trebuie sa comunice o informatie la un anumit nivel. In lumea contemporana, arta si stiinta se pot completa reciproc pentru a studia teoriile si conceptele, ajutandu-i pe artisti sa depaseasca limitele rolurilor lor traditionale de manuitori indemanatici ai culorilor.

Artele frumoase si artele aplicate. In cadrul artelor vizuale se poate face o distinctie intre artele frumoase, artele aplicate si arta populara. Conceptia de frumos ilustrata in artele aplicate precede revolutia industriala, primele manifestari regasindu-se inca in gandirea renascentista. Intr-o perioada in care obiectele lucrate manual erau produse de mestesugari pentru uzul zilnic, se face o distinctie neta intre artele cu scop utilitar, cum ar fi executarea mobilierelor, si cele care presupuneau existenta unui obiectiv mai inalt, lipsit de utilitatea practica si care impuneau artistului sa parcurga un stadiu mai inalt de pregatire. Primul grup de arte, cunoscute sub denumirea de arte aplicate, ar putea incude si reclamele publicitare si designul din zilele noastre. Artele care presupuneau existenta unor anumite criterii intelectuale au fost numite arte frumoase, in aceasta categorie fiind inglobate pictura, sculptura si arhitectura. 

Arta nu poate exista fara perceptie, cu alte cuvinte, fara costientizarea dobandinta cu ajutorul simturilor. Modul "cum vedem" nu e determinat de realitatea obiectiva, ci de reactiile noastre la stimulii vizuali si de filtrarea acestora.  Perceptia diverselor culori si forme necesitaun proces de selectie extrem de sofisticat. Aceasta "vedere" are loc mai mult in planul mental decat in cel fiziologic al creierului nostru, care interpreteaza si conceptualizeaza ceea ce vede ochiul. Interpretarile sunt apoi organizate in sisteme cognitive - clasificari ale perceptiei senzoriale in anumite categorii. La randul lor, categoriile respective ne permit sa gandim si sa comunicam impresii referitoare la obiectele pe care le percepem. In mare masura, fiecare individ este o reflectare a culturii sale, intrucat diversele societati isi dezvolta sisteme cognitive particulare, considerate drept norma in cadrul lor.

 

Textul original se gaseste in Introducere in Arta, autor Arthur F. Jones.